Pentru a șaptea oară, Time Magazine va apărea pe coperta săptămânii a revistei Time într-un număr special care conține un eseu foto de Diana Walker, o retrospectivă Apple a lui Harry McCracken și Lev Grossman și un eseu de șase pagini al biografului Steve Jobs Walter Isaacson.
Eseul lui Isaacson ne-a încețoșat cu adevărat ochii, pentru că Isaacson vorbește mult despre mersul pe care l-a făcut odată cu Steve, în care i s-a cerut să fie biograful lui Jobs. În mod uimitor, Isaacson l-a respins pe Steve.
La începutul verii anului 2004, am primit un telefon de la el. De-a lungul anilor îmi fusese prietenos, cu rafale ocazionale de intensitate, mai ales când a lansat un nou produs pe care și l-a dorit pe coperta Time sau prezentat pe CNN, locuri unde aș vrea a lucrat. Dar acum, când nu mă mai aflam în niciunul dintre acele locuri, nu prea auzisem de el. Am vorbit puțin despre Institutul Aspen, la care mă alăturasem recent și l-am invitat să vorbească la campusul nostru de vară din Colorado. El ar fi fericit să vină, a spus el, dar să nu fie pe scenă. El a vrut, în schimb, să facă o plimbare ca să putem vorbi.
Mi s-a părut cam ciudat. Nu știam încă că a face o plimbare lungă era modul său preferat de a purta o conversație serioasă. S-a dovedit că vrea să scriu o biografie a lui. Publicasem recent unul despre Benjamin Franklin și scriam unul despre Albert Einstein și despre mine reacția inițială a fost să ne întrebăm, pe jumătate în glumă, dacă s-a văzut pe sine însuși ca succesor natural în acest sens secvenţă. Pentru că am presupus că el se află încă în mijlocul unei cariere oscilante, care mai avea mult mai multe urcușuri și coborâșuri, am încurcat. Nu acum, am spus. Poate peste un deceniu sau doi, când te retragi.
Dar mai târziu mi-am dat seama că mă sunase chiar înainte de a fi operat pentru cancer pentru prima dată. În timp ce îl priveam luptând împotriva acestei boli, cu o intensitate extraordinară combinată cu un romantism emoțional uimitor, Am ajuns să-l găsesc profund convingător și mi-am dat seama cât de mult personalitatea lui era înrădăcinată în produsele pe care le avea creată. Pasiunile sale, demonii, dorințele, măiestria, diavolul și obsesia pentru control erau conectate integral la abordarea sa de afaceri, așa că am decis să încerc să-i scriu povestea ca un studiu de caz în creativitate.